autorAutor:
Prof. Dr. Mircea NANULESCU, medic primar pediatru cu specializări în pneumologie pediatrică și nefrologie pediatrică

Despre diaree și cauzele ei am discutat detaliat în articolul Diareea la sugar și copilul mic. În ceea ce privește tratamentul bolii diareice, acesta se face în funcție de starea copilului și variază de la regim alimentar cu hidratare adecvată și suficientă, până la tratament medicamentos.

Când trebuie mers la medic ?

În cazul în care copilul dumneavoastră are diaree, există anumite situații în care este recomandat să mergeți la medic:

  • copilului are vârsta mai mică de 4 luni;
  • are mai mult de 6-7 scaune diareice pe zi;
  • dacă scaunele conțin sânge sau puroi;
  • în cazul în care copilul varsă frecvent și devine imposibil să-i administrați lichide și alimente pe gură;
  • dacă are temperatură mai mare de 38,5°C și dacă această valoare se menține și după ce ați dat copilului să bea suficiente lichide;
  • în cazul în care copilul refuză lichidele;
  • dacă observați semne de deshidratare;
  • dacă diareea se prelungește mai mult de 5-6 zile.

Cum se tratează diareea-boală ?

Tratamentul de bază al diareii-boală se face prin:

  1. administrarea unor cantități mari de lichide clare – dacă nu observați semne de deshidratare sau soluții care conțin apă și săruri – pentru copiii cu semne de deshidratare ușoară sau medie
  2. continuarea alimentației pe care copilul o primea înaintea episodului diareic.

Dacă nu este prezentă deshidratarea, dați copilului să bea lichide clare (apă plată sau apă fiartă și răcită), fracționat și în cantitate crescută, pentru limitarea pierderii apei din organism. Deși sugarul și copilul mic cu diaree acută refuză destul de frecvent mâncarea (nu au poftă de mâncare), trebuie să insistați să bea multe lichide pentru a evita deshidratarea.

Dacă sunt prezente semne de deshidratare de intensitate ușoară sau medie, se recomandă administrarea apei și a sărurilor (electroliți) sub forma soluțiilor de rehidratare orală. Sărurile de rehidratare orală se găsesc în farmacii sub forma unor pliculețe pe care le dizolvați acasă în volumul de apă indicat pe ambalaj sau în prospect. În funcție de intensitatea deshidratării, îi veți administra copilului un volum de lichide între 30 și 80 ml pentru fiecare kg greutate corporală. Dacă știți care este greutatea copilului anterioară îmbolnăvirii, administrați-i 30-50 ml/kg pentru deshidratarea ușoară (deficit 3-5% din greutatea corporală), iar pentru deshidratarea medie (deficit din greutate de 5-10%) se recomandă 60-80 ml/kg. Administrați acest volum de soluții pentru rehidratare orală pe o perioadă de 3-4 ore și fracționat. La sugar se administrează inițial 1 linguriță la 3-5 minute, iar la copilul de 2-3 ani aceste lichide se vor da cu cănița, 1-2 înghițituri la o administrare. Ulterior veți crește progresiv cantitatea administrată. Nu este indicată administrarea unor cantități mari de la început (direct din biberon sau căniță), datorită riscului de vărsături. În cazul în care copilul varsă, veți face o pauză, după care reluați administrarea. După 3-4 ore faceți un bilanț prin măsurarea volumului de soluții de rehidratare primit și prin cântărire și apoi procedați în funcție de situație:

  • dacă după 4 ore copilul nu a primit întreaga cantitate de lichide calculată inițial, puteți prelungi administrarea cu 1-2 ore;
  • dacă greutatea copilului măsurată după 4 ore a crescut, reluați alimentația existentă anterior episodului diareic;
  • dacă greutatea copilului este identică cu cea măsurată înaintea începerii rehidratarii orale și dacă deshidratare este de intensitate medie (deficit ponderal 5-10%), repetați administrarea volumului de soluții de rehidratare orală calculat inițial;
  • dacă copilul a scăzut în greutate în raport cu greutatea inițială, se recomandă internarea deoarece în astfel de situații este necesară administrarea apei și sărurilor și prin perfuzie.

Veți continua administrarea soluțiilor pentru rehidratare orală pe toată perioada de evoluție a diareii, pentru corectarea pierderilor de lichide care se produc în continuare prin diaree și vărsături. Aceste soluții se vor administra între mese. Se indică:

  • 10 ml/kg greutate corporală pentru fiecare scaun diareic ;
  • 2 ml/kg greutate corporală pentru fiecare vărsătură.

Câteva plicuri cu săruri pentru rehidratare orală trebuie să existe în trusa medicală a familiilor care au copii mici, pentru a iniția cât mai precoce tratamentul de combatere a deshidratării.

Spre deosebire de recomandările dietetice clasice, care recomandau restricții alimentare pe perioada evoluției diareii, tratamentul modern recomandă continuarea alimentației anterioară îmbolnăvirii pe toată perioada de evoluție a bolii, eventual cu o pauză de 3-4 ore pe perioada rehidratării orale cu soluții de rehidratare. Această întrerupere de 3-4 ore este acceptată doar pentru sugarii care nu sunt alimentați cu lapte de mamă. Înfometarea pentru câteva zile, care reprezenta recomandarea dietetică clasică într-o boală diareică acută, se asociază cu riscul prelungirii evoluției bolii și cu riscul malnutriției.

La copilul alimentat la sân se va continua alimentația cu lapte de mamă și pe parcursul celor 4 ore în care se administrează soluțiile de rehidratare orală. Întreruperea alimentației la sân se poate asocia cu înțărcarea intempestivă.

La copilul alimentat artificial sau diversificat, după cele 3-4 ore de rehidratare orală, se va reintroduce alimentația existentă anterior episodului diareic.

Antibioticele sunt rareori necesare și vor fi recomandate doar de către medic. Rezerva pentru utilizarea antibioticelor într-o boală diareică acută este justificată, deoarece majoritatea cazurilor de diaree acută infecțioasă sunt produse de virusuri și întrucât inclusiv formele de diaree produse de bacterii se vindecă uneori fără tratament antiinfecțios.

Dintre celelalte remedii se pot folosi:

  • Antiemetice (antivomitive) pentru copiii la care vărsăturile împiedică hidratarea pe cale orală și favorizează pierderile de apă și săruri pe cale digestivă;
  • probioticele, bacterii “prietenoase“ care restabilesc echilibrul florei (bacteriilor) de la nivelul intestinului gros;
  • antisecretorii intestinale, medicamente care reduc secreția excesivă de apă și sare de la nivelul intestinului;
  • medicamente care diminuează motilitatea intestinală;
  • unguente protectoare aplicate local pentru ameliorarea sau prevenirea eritemului fesier.

Cum poate fi prevenită diareea-boală ?

Boala diareică acută poate fi prevenită prin:

  • alimentația cu lapte de mamă, care asigură o bună stare de nutriție și are în compoziție factori antimicrobieni;
  • respectarea măsurilor de igienă generală de către copii, părinți și personalul de îngrijire, în special prin spălatul mâinilor, dezinfectarea suprafețelor;
  • prepararea și păstrarea alimentelor în condiții igienice;
  • vaccinare antirotavirus.

Referințe:

  1. Sibylle Koletzko, Stephanie Osterrieder. Acute Infectious Diarrhea in Children Dtsch Arztebl Int 2009; 106(33): 539–48
  2. Ramon Tormo, Isabel Polanco, Eduardo Salazar-Lindo, Olivier Goulet Acute infectious diarrhoea in children: new insights in antisecretory treatment with racecadotrilActa Pædiatrica 2008, 97, 1008–1015
  3. Stephen B. Freedman, Serge Gouin, Maala Bhatt et al Prospective Assessment of Practice Pattern Variations in the Treatment of Pediatric Gastroenteritis. Pediatrics 2011;127:e287–e295

Pentru mai multe informații, vizitați Mylan.ro

Mylan