autor Articol recomandat de
Dr. Roxana Nemeș, medic primar pneumologie, Institutul Național de Pneumologie Marius Nasta

Cei mai mulţi dintre noi când aud de pneumonie se gândesc la o boală destul de gravă, care necesită spitalizare. Este însă justificat să ne temem de pneumonie? Şi dacă da, cum trebuie să procedăm, mai ales atunci când în joc este sănătatea copilului? Vom pune în joc mituri, adevăruri şi cifre care pot demonta tot ce-am crezut până acum sau dimpotrivă pot confirma temerile părinţilor supergrijulii.

1. Este o boală din care se poate muri?

Da, iar statisticile nu sunt deloc liniştitoare. Potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), pneumonia ucide în fiecare an peste 1,1 millioane copii cu vârste sub 5 ani, mai mult decât malaria, HIV-SIDA şi tuberculoza.

România se află pe primul loc în topul ţărilor europene din punct de vedere al mortalităţii infantile. Un bebeluş român din patru îşi pierde viaţa în primul an de la naştere din cauza bolilor respiratorii, acestea fiind provocate într-o mare măsură de pneumococ.

2. Pneumonia poate fi prevenită?

Da, prin măsuri simple de igienă cum ar fi spălarea frecventă a mâinilor cu apă caldă şi cu săpun; evitarea contactului direct cu persoane răcite, spălarea periodică a jucăriilor copilului şi a suprafeţelor cu care intră în contact. Dar cea mai importantă şi eficientă măsură de protecţie o reprezintă vaccinarea antipneumococică.

Vaccinurile au redus incidenţa bolilor infecţioase, salvând milioane de copii anual în întreaga lume. În țările în care se practică vaccinarea pneumococică de rutină a copiilor, în cadrul unui program național de imunizare, incidenţa bolii pneumococice s-a redus în mod constant și substanțial. Recent, autorităţile române au anunţat că introduc în calendarul de vaccinare al copiilor acest tip de vaccin şi la noi.

3. Antibioticele sunt soluţia ideală?

Da şi nu. Medicul este singurul care decide asupra tratamentului, deci el va şti ce tip de antibiotic trebuie să prescrie şi în ce doze. Este adevărat că pneumonia este cauzată de o bacterie care poate fi tratată cu antibiotice, dar potrivit OMS în jur de 30% dintre copiii cu pneumonie primesc antibioticele de care au nevoie. Administrarea antibioticelor fără indicaţie clară poate să facă mai mult rău decât bine. De exemplu, există riscul „cultivării” unor tulpini de germeni rezistenţi la aceste substanţe. Şi nu e de mirare că în ultima vreme tratamentele cu antibiotice devin din ce în ce mai puţin eficiente (din cauza creşterii rezistenţei pneumococului la antibioticele uzuale).

4. Febra copilului, un simptom pasager care poate fi tratat acasă?

Nu, mai ales dacă febra depăşeşte 39°C, dacă este persistentă sau fulminantă. În aceste situaţii este obligatoriu să duceţi copilul la medic. În general, copilul cu pneumonie mai prezintă şi alte simptome cum ar fi: frisoane, dureri în piept, tuse, stare generală proastă, respiraţie rapidă, dificilă. Până la consult se pot administra antitermice, dar cu toate acestea vizita la medic este obligatorie.

În România, un copil din 5 cu vârsta până într-un an, care ajunge la medicul de familie sau în spital, suferă de o boală potenţial pneumococică.

Conform unui studiu realizat de Ipsos Healthcare în 2013, bolile pneumococice la copiii cu vârsta sub 2 ani reprezintă cea mai mare îngrijorare atât pentru pediatri cât şi pentru medicii de familie. Cercetarea a arătat că nivelul îngrijorării doctorilor români cu privire la bolile pneumococice a atins o medie de 9,1 – pe o scară de la 1 la 10 –  mult peste scorul 7,9, înregistrat la nivelul Europei de Est. Prin urmare, nu e de joacă cu sănătatea celui mic, în condiţiile în care boala poate fi prevenită!

Pentru mai multe informații, vizitați Mylan.ro

Mylan