Oreionul sau, cum îi spun medicii, parotidita epidemică, a cauzat multe epidemii în rândurile personalului militar înainte de apariția vaccinurilor. De asemenea, a fost şi cauză frecventă a meningitei aseptice şi a surdităţii neurosenzoriale la copil, fiind încă o boală răspândită în întreaga lume.

Chiar dacă această boală a copilăriei poate fi prevenită prin vaccinare,  în 2011, la nivel mondial, au fost raportate 717.500 cazuri de parotidită epidemică. În ceea ce privește țara noastră, în 2010 s-au înregistrat 286 cazuri confirmate, cu o incidenţă de 1,3/100.000 locuitori, iar cu un an în urmă, 104 cazuri confirmate, cu o incidenţă de 0,48/100.000 locuitori.

Oreionul, la fel de contagios ca gripa şi rubeola

Oreionul este o boală contagioasă, virusul urlian fiind vinovatul principal care prezintă o tendinţă naturală să se fixeze pe glande şi nervi. De aceea, sunt afectate parotidele (glandele salivare), pancreasul exocrin, gonadele (ovarele și testiculele) și meningele (foiţa care înveleşte creierul). Potrivit pediatrilor, contagiozitatea oreionului este similară cu cea a gripei şi rubeolei, dar este mai mică decât cea a rujeolei sau varicelei. Cert este că o persoană cu oreion poate transmite boala şi copilului tău, prin picăturile de salivă care se răspândesc în jur.  Oreionul apare foarte rar la bebeluși și la copiii mici, în schimb este mult mai frecventă la copiii cu vârste peste 2 ani. Atenţie, dacă eşti părintele unui copil preadolescent: maximum de frecvență este la școlarii mari peste 12 ani! Nu sunt scutiți nici prichindeii de la grădiniță, știut fiind faptul că mulți copii între 3 şi 7 ani care frecventează colectivitățile fac boala. Perioada infecţioasă este considerată a fi cu 3 zile înainte de debut şi aproximativ încă 4 zile de la sfârşitul perioadei de stare. Copilul poate fi adus în colectivitate după 14-21 zile, când a dispărut tumefacţia.

Obrăjorii umflați de boală

Creşterea în volum, dureroasă, a uneia sau ambelor glande parotide, care se lasă cu unul sau ambii obraji umflaţi, se numește parotidită. Aceasta tinde să apară în primele 2 zile şi se lasă cu durere de ureche şi sensibilitate la palparea maxilarului. Deci, dacă observi că micuţul tău are obrăjorii umflați, pipăie-l, vezi dacă-l și doare și dă fuga cu el la medic. Simptomele tind să scadă într-o săptămână şi, de obicei, dispar după 10 zile. Dar mai trebuie să știi că numai 30-40% din cei infectaţi prezintă acest simptom, considerat de către mulţi un semn caracteristic pentru boală, deşi el poate apărea şi în alte afecţiuni. 20% din infecțiile cu oreion sunt asimptomatice, iar 40%-50% din cazuri pot prezenta numai simptome non-specifice sau respiratorii cum ar fi: febră cuprinsă între 38-40°C; dureri de cap, senzaţie de gât uscat şi durere la înghiţire sau deschiderea gurii; oboseală cu dureri musculare sau articulare; lipsa poftei de mâncare şi vărsături.

Complicații nedorite

Există riscul ca în timpul evoluţiei bolii și pe fondul unui sistem imunitar scăzut sau al altor boli de care suferă copilul, să apară o serie de complicaţii. Acestea presupun inflamarea altor părţi ale organismului: rigiditatea cefei; dureri de cap acute; inflamaţii ale ovarelor (ooforita) sau ale sânilor (mastita – în special la fetele ajunse la pubertate); pancreatita; orhita (testicule inflamate, dureroase şi sensibile); encefalita (inflamarea creierului). Meningita urliană este cea mai frecventă meningită cu lichid clar la copil. Deși adulţii sunt la risc mai mare pentru această complicaţie decât copii, în cazul în care micuții au de-a face cu această complicație, băieţii sunt mai frecvent afectaţi decât fetele (3:1 raport).

Imunitatea pe viață, dată de vaccin

În prezent există vaccinuri combinate: oreion-rujeolă-rubeolă, ROR (conţine o tulpină derivată din cea iniţială) şi oreion-rujeolă-rubeolă-varicelă, RORV. În România, schema de vaccinare prevede ca prima doză de vaccin să fie administrată la 12 luni.  A doua doză de vaccin ROR este administrată de rutină la vârsta de 7 ani. Vaccinarea după expunere nu prezintă risc şi poate evita, eventual, mai târziu, boala. Mai multe informaţii despre ROR şi eficienţa sa în celelalte două boli ale copilăriei: pojar și pojărel poți citi în articolul ,,Pojarul sau rujeola’’ și în articolul ,,Rubeola’’ de pe site-ul nostru. Durata imunităţii induse de vaccin este mai mare de 25 de ani sau chiar toată viaţa, susțin pediatrii.

Tratament și dietă

În cazul în care cel mic a făcut parotidită epidemică, va trebui să-l izolezi de restul lumii. Va sta în pat 10-14 zile, timp în care îi poți pune comprese calde sau cu gheață, în funcție de ceea ce-l calmează mai bine și, evident, nu-l vei lăsa să facă eforturi fizice. Medicul îi va prescrie copilului antitermice, dacă face febră, sau antiinflamatoare pentru durere.  În privința alimentației, dieta va fi una bazată în primă fază pe lichide în cantități mici şi repetate, consumate la temperatura camerei (ceaiuri moderat îndulcite, supe strecurate, sucuri de fructe, zeamă de compot, lapte), apă. În primele 7-10 zile, ai grijă să-i pregăteşti mâncare la regim. Va avea voie să consume lapte şi derivate sale, vegetale, carne rasol, dar fără mese copioase, fără exces de grăsimi şi dulciuri. Nu uita să-l înveți să facă gargară cu soluție de glicerină cu stamicin.

Pentru mai multe informații, vizitați Mylan.ro

Mylan