dreamstime_s_8758711
dreamstime_s_8758711

Când vorbim despre obiceiurile alimentare ale copiilor noștri, vorbim în primul rând despre obiceiurile alimentare ale familiei noastre – mediul în care preferințele micuților se schițează odată cu diversificarea și apoi se dezvoltă și se clădesc cărămidă cu cărămidă – cu fiecare zi în care alegem pentru noi și pentru ei un anumit aliment sau fel de mâncare.

Crearea obiceiurilor alimentare ale copiilor noștri reprezintă un proces îndelungat, ai cărui principali artizani suntem noi, părinții. Unii copii au un rol pasiv în acest proces: mănâncă ce le oferim, fără prea multe mofturi. Alții refuză constant anumite alimente, fără ca noi să încercăm prea mult să intervenim, să orientăm preferințele copilului într-o anumită direcție.

Dar este important și mult mai simplu să începem să fixăm bunele obișnuințe încă din primii ani deoarece, o dată ce un anumit obicei a fost deja adoptat, schimbarea ulterioară va presupune un efort suplimentar și va fi mult mai dificil de realizat.

Fie că ne referim la adulți sau la copii, un stil de viață sănătos presupune aceleași obiceiuri și reguli alimentare și  implică unele alegeri pe care cu toții le putem face – iar una dintre aceste alegeri este o dietă alimentară echilibrată.

Dar ce înseamnă obiceiurile nesănătoase?

Practic, orice obicei alimentar care poate produce – calitativ sau cantitativ – un dezechilibru în funcționarea normală a organismului, poate fi considerat nesănătos.

În general, o dietă nesănătoasă presupune:

  • consumarea cu predilecție a alimentelor procesate: semipreparate, cereale rafinate
  • consum ridicat de sodiu, prezent în principal în sarea alimentară
  • consumarea băuturilor carbogazoase cu adaos de zahăr sau a dulciurilor în exces
  • aport crescut de grăsimi

Pe de altă parte, conform Ghidului Alimentar pentru Americani 2010, obiceiurile alimentare sănătoase presupun:

  • includerea în dieta zilnică a fructelor, legumelor, cerealelor integrale, produselor lactate cu conținut redus de grăsime, carne slabă, carne de pasăre, pește, fasole, ouă, nuci
  • limitarea aportului de grăsimi saturate, colesterol, sare și zahăr
  • adaptarea aportului de calorii la nevoile reale ale organismului

Acestea sunt doar câteva reguli simple, de bază, pe care le putem urma pentru copiii noștri care vor putea avea în acest fel o viață mai lungă și mai bună, cu risc mai scăzut de afecțiuni cronice legate de dieta nesănătoasă: diabet zaharat, hipertensiune, anumite tipuri de cancer.

Respectarea anumitor reguli, chiar dacă acestea au devenit obișnuință, nu este întotdeauna simplă, iar lucrurile pot părea la un moment dat că îți scapă de sub control. Chiar dacă, încă din primii ani,   ți-ai obișnuit copilul cu anumite alimente pe care tu le consideri sănătoase, eforturile tale nu se opresc aici: urmează ieșirea copilului din mediul familial, cu plecarea la grădiniță și apoi la școală – și, inevitabil, adaptarea la obiceiurile grupului, crearea unor noi preferințe alimentare, uneori foarte diferite de obiceiurile individuale inițiale imprimate în familie. De multe ori, intrarea în grup este cea care năruie o parte din eforturile părinților care încearcă să țină copilul departe de obiceiurile alimentare considerate nesănătoase.

Dar nu te descuraja, ești în continuare – cel puțin pentru o anumită perioadă de timp – modelul copilului tău, cel pe care îl ascultă, cel pe care se sprijină, cel în care are încredere.  Deci, continuă cu răbdare, tact, motivație și consecvență să îți îndrumi copilul pe drumul obiceiurilor alimentare sănătoase.

Referințe:

http://www.health.gov/dietaryguidelines/2010.asp

Pentru mai multe informații, vizitați Mylan.ro

Mylan