Sunt un părinte obișnuit a doi copii deja măricei; desigur, am trecut și eu, la rându-mi, când a sosit momentul, prin dilemele înscrierii la o școală. Mi-am pus și eu întrebarea, ca mulți alți părinți ai zilelor noastre, dacă mai e cazul să merg pe varianta oficială, mai ”călduță”, a învățământului tradițional sau să abordez, curajos, ofertele alternative.

Viața a făcut ca fiul meu cel mare să treacă prin toate fazele școlii de stat, tradiționale, și să ajungă azi foarte aproape de diploma de bacalaureat, în timp ce al doilea a pornit pe același drum verificat, exact la aceeași școală, doar că, destul de repede de la începerea clasei I, ceva s-a întâmplat. Se spune că, așa cum degetele de la o mână nu seamănă între ele, nici frații nu vor fi la fel unii cu alții!

Metodele alternative încurajează valorile la ”modă”

Fiul meu mai mic a arătat repede semnele unui deficit de atenție care a făcut ca sistemul clasic de învățare să nu i se potrivească deloc – era frustrant pentru toți, așa că ni s-a recomandat, de către logoped și psiholog, un ”altceva”. Așa am ajuns să cunosc și sistemul Step-by-Step și să pășesc în ”universul” inedit al educației alternative.

De atunci și până la momentul actual a trecut ceva timp – temerile că, la finalul clasei a IV-a, copilul meu nu va face față programului și stilului tradițional de la gimnaziu (sistemul Step-by-Step este destinat, momentan, doar ciclului primar, deși au fost tentative, nereușite din păcate, de a fi extins și la clasele mai mari) – s-au risipit foarte repede.

De regulă, părinții se poticnesc, în alegerea formulei de educație, de temerea că, mai târziu, copilul educat ”altfel” nu se va integra, va gândi sau va învăța diferit și nu va face față examenelor. Sau, mai rău, că va ajunge un indisciplinat sau un visător nerealist, lăsat prea liber, orientat fiind către arte sau științe, fără accentul ”sănătos” pus pe matematică de performanță (deși copilul poate nu are nicio aplecare spre asta). Răspunsul meu aici, desprins din experiența proprie, este că fiecare copil evoluează în stilul propriu și că toate sistemele educaționale acreditate / verificate au avantajele și dezavantajele lor, dar că fiecare va încerca în felul său să îl adapteze pe copil la societate.

De altfel, sistemul tradițional, atât de contestat în ultima vreme, a început să nici nu mai aibă atât de mulți ”adepți” din rândul părinților, mai ales al celor care pot face o comparație cu alte țări, cu modele performante în educație. În lumea competitivă de astăzi, originalitatea și gândirea creativă, orientată spre soluții neconvenţionale, sunt valorizate din ce în ce mai mult.

De exemplu, în sistemul Step-by-Step, ca și în toate metodele alternative de altfel, sunt încurajate tocmai valorile la ”modă” astăzi: creativitatea, comunicarea și inteligența socială, lucrul în echipă, empatia, fair-play-ul ș.a.

Copiii își descoperă și își dezvoltă anumite abilități care poate că la ”tradițional” ar rămâne nevalorizate, dat fiind prețul atât de mare pus pe matematică și română – aici se poate opta și pentru teatru sau arte plastice ca materii opționale, se lucrează prin metode non-formale atractive de predare, copiii îşi verifică temele unii altora și se ajută între ei … Numai faptul că se lucrează în două schimburi, cu două învățătoare la fiecare clasă, pentru a acoperi programul lung, de dimineață până după-amiază, timp în care copiii îți fac temele din clasă – este un argument foarte important în luarea deciziei pro sistem.

Notă: De regulă, clasele în acest sistem ființează în cadrul școlilor generale, în paralel cu clasele tradiționale și sunt oferite gratuit, doar cu o contribuție bănească pentru rechizitele copilului, masa de prânz și alte câteva consumabile necesare. Rechizitele sunt cumpărate pentru toată clasa la începutul anului, iar predarea se face după Curricula Națională, doar că prin alte metode.

Alternativa Waldorf şi pedagogia Montessori

Celelalte sisteme alternative disponibile în prezent la noi sunt, fie pentru învățământul preșcolar, fie pentru cel primar – până la liceu, chiar, cum este în cazul Școlii Waldorf -, următoarele: Pedagogia Waldorf, Metoda Montessori și, mai nou, ”educația la domiciliu” – Homeschooling-ul.

Alternativa Waldorf,  bazată pe cercetările spiritual-ştiinţifice ale filozofului Rudolf Steiner, om de ştiinţă, pedagog pasionat şi întemeietorul unei mişcări de învățare independentă, este centrată pe următoarele domenii: euritmie – importanţa ritmului, învăţarea în epoci, şcoală fără manual și fără note, caietele aparte, personalizate şi instrumentele de scris, ponderea cursurilor artistice şi a activităților practice, predarea de către învăţător și după clasele primare, materii şi activităţi specifice.

Caietele copiilor sunt orientate către partea estetică, scrierea este însoțită de ilustrații proprii şi de ornamentarea într-un mod cât mai artistic, astfel încât aceste caiete iau o formă personalizată de ’’manual’’, realizat chiar de către elev. În absența sistemului clasic de notare, orele sunt mult mai libere, elevii participând în mod natural la fiecare curs, fără frica de note proaste.

La final de an şcolar, copilul primeşte un certificat în care este consemnată activitatea sa din mai multe puncte de vedere. Desigur, poate că nu oricare copil se va adapta acestui stil și la un moment dat va trebui transferat la tradiţional, dar marele avantaj al sistemului este că se poate întinde de la ciclul preșcolar până la clasele de liceu, având astfel o continuitate. Ca un argument în plus, absolvenții Liceului Waldorf din București au luat în ultimii ani printre cele mai mari note la bacalaureatul dat cot la cot cu restul elevilor din țară!

Pedagogia Montessori – metodă educativă elaborată la începutul anilor 1900 de către Maria Montessori pe baza observaţiilor sale ştiinţifice asupra comportamentelor copiilor –  ”… pune copilul în centru. Copiii Montessori învaţă într-un mediu non competitiv şi care-i susţine în permanenţă, concentrându-se pe individualitatea copilului şi pe nevoile lui specifice. Copiii sunt încurajaţi să muncească independent, în ritmul lor, educatorul putând să lucreze cu fiecare în parte sau în grupuri mai mici” – ni se explică de pe site-ul www.montessoribucuresti.ro .

Mai nou, în București există, pe lângă clasele de grădiniță construite pe acest sistem de până acum, și ofertă școlară privată de ciclu primar, după această metodă. Aici, decizia părintelui ia în calcul, desigur, și aspectul financiar …

În final, putem pomeni și de varianta de ultimă oră de ”homeschooling” – școală la domiciliu, care nu există însă oficial în România. Tot mai mulți părinți tineri, cu vederi largi și formați în afară, aleg să adopte sistemul școlirii acasă a copiilor lor, apelând la felurite artificii pentru acoperirea legală.

O căutare pe internet nu-ți oferă încă prea multe informații, semn că totul e abia la început la noi. Am mai întâlnit și câteva trimiteri religioase de la unii dintre adepții sistemului, dar poate că este doar o coincidență … (http://enjoyinghomeschooling.wordpress.com/about/)

Indiferent de ceea ce alegem pentru copilul nostru, educația instituționalizată ar trebui să fie în beneficiul lui, și nu al înrădăcinării unui sistem sau al altuia. Generațiile se schimbă, mentalitățile la fel, așa că ar trebui să ne pregătim copiii, și acasă, și la școală, pentru viața reală, pentru ei înșiși, cu drumul propriu, ca și pentru viitor.

Pentru mai multe informații, vizitați Mylan.ro

Mylan