autor Articol recomandat de
Dr. Roxana Nemeș, medic primar pneumologie, Institutul Național de Pneumologie Marius Nasta

Nu este uşor să fii părintele unui copil cu astm. Micuţul are nevoie de atenţie specială, mai ales în perioadele de criză, aşa că îl urmăreşti îndeaproape. ,,A luat doza la timp’’, ,,a tuşit mai mult ca de obicei’’, ,,se simte rău’’ sunt griji fireşti de părinte responsabil de sănătatea copilului său. Unde mai pui că trebuie să te obişnuieşti cu gândul că astmul este o boală cronică, deci nu va scăpa definitiv de ea. Prin urmare, nu-ţi rămâne decât să fii atent la starea lui zi de zi şi să cunoşti câteva dintre pericolele care-i pot complica sănătatea.

„Astmul este una dintre bolile ce-i impactează major pe copiii români, scăzând calitatea vieții și posibilitatea de a se integra social, afectându-i în mod indirect și pe părinții acestora. În ultimii ani, prevalența la copiii cu vârsta între 13-14 ani a crescut cu 12.8%, ajungând în acest moment la aproximativ 6.4% global din totalul copiilor români cu această vârstă”, a declarat Prof. Dr. Diana Deleanu.

Infecțiile din primul an de viață, risc crescut de astm

Rolul infecțiilor respiratorii virale în apariția astmului și exacerbările astmatice a fost deja dovedit. Infecțiile din primul an de viață, cu virus sincițial respirator sau cu rinovirus determină un risc crescut de apariție a astmului. Mai mult, există o relație între severitatea acestor infecții și astm, episoadele severe de bronșiolită ale sugarului crescând riscul astmului în copilărie și al afecțiunilor asociate astmului. Aceeași relație există între infecțiile virale de tract respirator și exacerbările astmatice, după ce astmul a fost diagnosticat. Se ştie că astmaticii suferă mai frecvent de infecții mai severe ale tractului respirator inferior decât indivizii fără astm.

Astmul, risc pentru infecțiile gripale și pneumonia comunitară

În caz că nu ştiai, astmul a fost identificat ca factor de risc pentru infecțiile gripale și pneumonia comunitară. Astmaticii cu sensibilizare alergică au o susceptibilitate chiar mai mare pentru infecțiile respiratorii. În cazul copiilor cu astm alergic, infecțiile virale simptomatice în timpul sezonului de vârf sunt cu 47% mai frecvente decât la copiii cu astm nonalergic.

Dar susceptibilitatea crescută la infecții a astmaticilor se extinde dincolo de plămâni. Copiii cu astm suferă mai frecvent de otită medie și gastroenterită până la vârsta de 1 an.

Sensibilitatea celor mici

Cum se explică susceptibilitatea crescută a copiilor cu astm și cu boală atopică la infecțiile virale și bacteriene? Iată răspunsul medicilor: în primul rând, prin afectarea răspunsului imun, incluzând deficiența funcțiilor celulelor epiteliului respirator, hipersecreția de mucus, scăderea producerii de interferon și afectarea funcției macrofagelor alveolare. Alte mecanisme posibile ale susceptibilității crescute la infecții includ anomalii ale structurii și funcțiilor căilor respiratorii, din cauza infecțiilor anterioare și a inflamației persistente a căilor aeriene.

Inamicii din aer şi din farfurie

Uneori ţi-e frică să-ţi laşi prichindelul în aer liber şi pe bună dreptate când te gândeşti la poluanţii de afară care nu fac bună casă cu astmul. Printre factorii externi care contribuie la creșterea susceptibilității la infecții se numără: fumul de țigară, poluanții din aer și nutriția. Poluanții din aer, mai ales cei rezultați din arderea combustibililor, alterează funcția imunologică și cresc susceptibilitatea la infecții. Expunerea la ozonul din mediul înconjurător rezultă în pierderea integrității epiteliului pulmonar, un mecanism de apărare înnăscut al căilor respiratorii. Expunerea la produșii de ardere a combustibilului crește sensibilitatea la infecția gripală, posibil prin afectarea mecanismelor de apărare celulară antimicrobiană. Nici expunerea la fumul de ţigară  în locuinţă sau în maşină a micuţilor cu astm nu este indicată. Mai mult, mamele care fumează în timpul sarcinii cresc riscul copiilor de a dezvolta astm și afecțiuni alergice, diminuând în același timp funcția imunologică a nou-născutului. În ceea ce priveşte factorii nutriționali, aceştia includ vitamina D, cu impact asupra funcției imune. Nivelurile scăzute de vitamină D sunt asociate cu risc crescut de infecții respiratorii atât la sugari cât și la copiii mai mari. Deci, este foarte important să hrăneşti copilul adecvat nevoilor sale.

Știind toate acestea, este justificată întrebarea dacă medicamentele pentru tratamentul astmului sau al bolii alergice, mai ales corticosteroizii, cresc riscul infecțiilor. Din fericire, folosirea corticosteroizilor în astm nu afectează funcțiile imunologice. Corticosteroizii inhalatori și nazali pot fi chiar protectori în cazul astmului și al rinitei alergice, asigurând refacerea căilor respiratorii superioare și inferioare. Susceptibilitatea crescută la infecții virale și bacteriene a copiilor cu astm sau cu boală alergică are implicații importante în ceea ce privește tratamentul și mai ales prevenirea acestor infecții. Medicația de bază pentru astm o reprezintă corticosteroizii inhalatori care inhibă inflamația, dar la fel de importante sunt vaccinarea, metodele de stimulare a răspunsului imun înnăscut sau adaptativ la infecții, ca și prevenirea consecințelor pe termen lung ale infecțiilor, prin tratament adecvat și precoce.

Pentru mai multe informații, vizitați Mylan.ro

Mylan