Alimentele procesate în dieta copilului meu – zahărul și cerealele rafinate

Teoriile și curentele nutriționiste s-au schimbat de-a lungul timpului, uneori radical. Dincolo de diferențele dintre ele, dincolo de nivelul de evidențe care susțin sau nu un curent sau altul, unul dintre principii rămâne relativ constant:  gradul înalt de procesare a unui aliment îi alterează calitățile nutriționale.

Imediat după începerea diversificării nu îți pui foarte multe întrebări legate de alimentele procesate pe care copilul tău le poate mânca sau nu – schema de diversificare pe care o primești de la medic conține alimente de bază, simple, pe care le poți prepara cu ușurință acasă în cantități mici. Dacă alegi să-i dai copilului alimente procesate cum sunt cele pe care le găsești la magazin, ambalate în borcănele sau cutii (și acestea intră în zona de alimente sigure, fiind supuse unor reglementări speciale) nu prea îți bați capul cu etichetele lor și consideri apriori că sunt ”bune” pentru copilul tău.

Întrebările legate de mâncărurile „bune” și mâncărurile „rele”  încep să apară ceva mai târziu, după ce fiecare aliment a fost introdus separat, rând pe rând și te-ai asigurat că micuțul nu are reacții alergice. Acela este momentul în care începi să îi dai din ceea ce gătești pentru toată familia, bineînțeles pasate sau mărunțite câtă vreme copilului nu i-au ieșit încă primii dinți.

Câteva informații despre alimentele procesate

Cele mai multe dintre alimente pe care le găsim în magazin au fost procesate într-o oarecare măsură, chiar dacă minimă. De la carnea tocată sau legumele necurățate mixate și ambalate împreună pentru a fi curățate și puse în supă, și până la  legumele gata spălate, tăiate, mixate, ambalate în pungi și congelate sau salamuri și conserve de carne, toate aceste alimente au suferit un anumit grad de procesare.

În general când auzim despre alimente procesate, primul cuvânt care ne vine în minte este nesănătos – dar această percepție nu este complet adevărată. Există alimente care au fost procesate, însă sunt în continuare naturale și pot fi consumate de către copiii noștri fără nici o problemă: în această categorie intră alimentele procesate în mică măsură – de exemplu salata spălată, curățată, tăiată și ambalată în pungi, gata pentru a fi  consumată, legumele conservate prin congelare, cutiile de conserve de ton și roșii, etc și în general orice aliment conservat care, pe lângă alimentul de bază, nu conține alți aditivi, zaharuri, sodiu. Pe de altă parte, sunt alimentele înalt prelucrate pe care este bine să eviți să le introduci în dieta copilului tău: alimente de bază combinate cu diverse alte ingrediente adăugate pentru modificarea gustului sau texturii (îndulcitori, uleiuri, coloranți, conservanți, sodiu, condimente) – din această categorie fac parte conservele de carne sau pate de ficat, mâncare gata preparată și congelată, biscuiți, cerealele pentru micul dejun, mezelurile, fast food, etc.

(Vezi aici: http://www.eatright.org/Public/content.aspx?id=6442471055)

Practic, orice aliment este „bun”, atâta vreme cât prin procesul de prelucrare/rafinare nu au fost îndepărtate componentele nutriționale  ale alimentului de bază – așa cum se întâmplă, de exemplu, în cazul zahărului sau a cerealelor rafinate.

În Ghidul de alimentație „Dietary guidelines for americans, 2010”, publicat de Departamentul de Agricultură și Departamentul de Sănătate și Servicii Umane ale Guvernului Statelor Unite, este menționat faptul că modelele alimentare sănătoase limitează consumul de sodiu, grăsimi solide, zahăr și cereale rafinate și crește consumul alimentelor și băuturilor bogate în nutrienți: legume, fructe, cereale integrale, lactate cu conținut scăzut de grăsime, fructe de mare, carne slabă și carne de pasăre, ouă, fasole și mazăre boabe, nuci și semințe.

(Vezi aici: http://www.health.gov/dietaryguidelines/dga2010/DietaryGuidelines2010.pdf)

Ai putea spune că acesta este un alt curent, o altă teorie nutriționistă care se va schimba peste câțiva ani, când va apărea o nouă modă sau alte informații. Însă, în prezent, aceste recomandări se bazează mai mult ca oricând pe dovezi medicale, pe rezultatele unor studii clinice care au demonstrat legătura între alimentele înalt rafinate și diverse patologii.

În ceea ce privește consumul de zahăr, inclusiv al băuturilor îndulcite cu zahăr,  rezultatele unor studii clinice au asociat clar zahărul cu obezitatea la copii și cu dezvoltarea unor boli cum sunt diabetul zaharat de tip 2, bolile de inimă, cancerul.

(Vezi aici:http://jama.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=199317 și aici: http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0140673600040411)

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) are în lucru o propunere preliminară a ghidului Consumul de zahăr la adulți și copii. OMS consideră că reducerea consumului de zahăr este necesară,  deoarece există dovezi care leagă consumul acestuia – și în mod special al băuturilor îndulcite cu zahăr – pe de o parte de  scăderea consumului de alimente cu conținut adecvat de nutrienți și, pe de altă parte, de  creșterea aportului caloric – ceea ce duce la o dietă nesănătoasă, creștere în greutate, creșterea riscului bolilor netransmisibile, dar și la dezvoltarea cariilor dentare (vezi aici: http://www.who.int/nutrition/sugars_public_consultation/en/)

Cerealele rafinate sunt cele care au fost procesate pentru îndepărtarea cojii și a germenelui seminței – această prelucrare crește termenul de garanție la raft și îmbunătățeşte textura făinurilor, însă elimină în același timp cei mai mulți dintre nutrienții pe care grăunțele de cereale le conțin în mod natural: fibrele alimentare, fierul și multe dintre vitaminele din grupul B. Cerealele pentru micul dejun sunt procesate din pastă de cereale sau aluaturi care sunt modelate și gătite în diverse forme, iar cele mai multe sunt produse din făinuri albe, cu conținut redus de nutrienți și fibre.

Câteva sfaturi pentru a limita introducerea alimentelor procesate în dieta copilului

Evită să îi dai copilului tău zahăr, dulciuri cumpărate, băuturi cumpărate îndulcite cu zahăr, precum și alimente procesate. Cele mai bune dulciuri pentru copilul tău sunt fructele proaspete, deci încearcă ca încă din prima copilărie să i le dai zilnic, și să îi imprimi astfel acest obicei alimentar. Va avea suficient timp să încerce prăjiturile, bomboanele, sucurile o dată cu mersul la grădiniță și împrumutarea unor obiceiuri alimentare nesănătoase de la colegii lui.

Nu introduce în dieta copilului tău alimentele înalt procesate, cu conținut de aditivi alimentari, conservanți, sodiu, și alte componente de care de multe ori nici nu ai auzit. Mai degrabă prepară-i mâncarea acasă, din alimente de bază, proaspăt cumpărate. Chiar și atunci când va crește mare, nimic nu se va compara cu „mâncarea făcută de mama”.

Evită cerealele procesate, sau folosește-le în cantități limitate: pâinea albă, orezul decorticat, toate produsele de patiserie făcute din făină albă, dar și cerealele pentru micul dejun fac parte din această categorie. Obișnuiește-ți copilul să mănânce pâine neagră sau integrală, și obișnuiește-te să verifici eticheta și să alegi cerealele din făină integrală.

Și nu uita: tu ești primul nutriționist al copilului tău, cel care are grijă de alimentația lui sănătoasă. O dietă potrivită face parte dintr-un stil de viață sănătos, pe care i-l poți transmite copilului tău încă din primul an de viață. Ai grijă de viitorul sănătos al copilului tău!

 

Referințe:

Pentru mai multe informații, vizitați Mylan.ro

Mylan