dreamstimesmall_55784828.jpg
dreamstimesmall_55784828.jpg

Ați trecut deja de primul pas, cel al alăptării la sân, l-ați făcut și pe al doilea diversificând alimentele, ei bine acum e timpul să treceți la alt nivel! După ,,venerabila” vârstă de un anișor, copilul poate consuma și digera cea mai mare parte a alimentelor. Dar atenție nu toată hrana consumată de adulți le este indicată micuților cu vârste între 1 și 3 ani. De exemplu, mezelurile, afumăturile, conservele de carne, margarina, ciocolata nu ar trebui incluse în dieta acestor prichindei. Cu alte cuvinte, mai e nevoie încă să gătești separat pentru copii.

Medicii recomandă o alimentație diversificată, alimentele noi fiind introduse odată cu maturarea funcției digestive, renale, dar și cu dezvoltarea dentiției temporare.

Nu pune porții ca pentru adulți!

,,Mănâncă tot ca să te faci mare”, insistă adesea părinții. Unii chiar se panichează atunci când văd că micuțul nu mai ia în greutate la fel ca înainte. Dar e bine să știi că în această perioadă ritmul de creștere este mai lent, în consecință calorii mai puține. Dacă îți plac cifrele, poți să ții cont de două: media de creștere este de aproximativ 200-250 g/lună, iar necesarul caloric între 1 și 3 ani este de 100 kcal /kg corp/zi. Dacă nu ești adepta calculelor și gramajelor exacte, te poți orienta fără să greșești, dacă ai în minte că porția de mâncare a celui mic trebuie să fie un sfert din porția ta. Dacă ai tendința să-l îndopi, nu e de bine, problemele de greutate (excesul de kilograme) apărute în copilărie se rezolvă mult mai greu decât cele apărute în perioada adultă.

Păstrează echilibrul între proteine, glucide și lipide

Copiii care înaintea vârstei de doi ani au consumat multe alimente bogate în proteine şi prea puţine lipide se luptă mai des cu obezitatea decât ceilalți. De aceea, în primii 2 ani de viaţă se recomandă un consum preponderent de lipide, nu de proteine. Bine, bine dar ce facem cu echilibrul dintre proteine, glucide și lipide? Ne orientăm în funcție de vârsta copilului. Pentru 1-3 ani: proteinele ar trebui să reprezinte 10-15% din totalul de calorii,  în medie 1-1,2 g de proteine per kilogram/corp, glucidele 50-55%, în medie 10-12 g pentru fiecare kilogram/corp, iar lipidele 30-35 % din rația caloric, deci 2-3 g per kilogram/corp. De-a lungul unei zile, în farfuria micuțului tău se pot regăsi produse din toate grupele alimentare: lactate, carne, pește, ouă, ulei de măsline și de floarea soarelui, cereale, fructe și legume. Totul e să ții cont de câteva reguli cum ar fi: să nu exagerezi cu laptele (acesta nu trebuie să depășească 400-500 ml/zi), nici cu glucidele care în afară de obezitate, poate determina diabet zaharat, poate duce la apariția cariilor dentare, să nu uiți că și cel mic are nevoie zilnic de 3 mese și 2 gustări, de 5 porții de fructe și legume, chiar dacă e un mic mofturos și nu vrea să se conformeze regulilor.

Sare: maxim 2 grame pe zi

În primul an de viaţă este interzis consumul de miere de albine, precum şi cel de sirop de porumb, mai puțin popular la noi. Aceste produse pot conţine spori de Clostridium botulinum şi pot determina botulism. Pe lista alimentelor interzise copiilor până la 3 ani, mai figurează mezelurile, cârnații, conservele de carne, peștele și fructele de mare, carnea de porc, oaie, vânat, miel și afumăturile, pate, margarina, ciocolata, fasolea, mazărea, lintea, varza, brânzeturile fermentate, condimentele, muștarul, maioneza, ketchup-ul. Totuși, sunt câteva produse care pot fi introduse treptat, crescând cantitatea progresiv. Sarea-n bucate poate fi pusă începând cu 1 g/zi și ajungându-se la 2 g/zi (0,8 g sodiu) până la vârsta de 3 ani, aceasta fiind cantitatea maximă de sare recomandată. Prin urmare, faceți uz și abuz împreună cu cel mic de povestea lui Petre Ispirescu, nu procedați însă la fel și cu sarea-n bucate!

Surse:

http://www.pediatrucluj.ro/2011/07/21/alimentatia-copilului-mic-1-3-ani/

http://www.ms.gov.ro/documente/Ghid1_8318_6022.pdf

Pentru mai multe informații, vizitați Mylan.ro

Mylan